Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage
Iubeşte-mă, atunci când o merit cel mai puţin, atunci am nevoie cel mai mult (proverb chinezesc) * Dacă ai privilegiul de a şti, ai şi obligaţia de a acţiona (Albert EINSTEIN, 1879 - 1955) * Viaţa asta-i bun pierdut, de n-o trăieşti cum ai fi vrut (George COŞBUC, 1866 - 1918) * Să vezi până departe este una, să mergi până departe este alta (Constantin Brâncuşi, 1876 – 1957) * Prefer să încerc ceva greu şi să nu reuşesc, decât să încerc să nu fac nimic şi să reuşesc (Robert Schuller, 1926 - ...) * Când moare Speranţa, rămâne Pasiunea (anonim) * Avem nevoie de oameni ce pot visa lucruri care nu exista (John F. Kennedy, 1917 - 1963) * Păsările care se nasc în cuşcă, au impresia că a zbura este o boală (Alejandro Jodorowski, 1929 - ...)

Sunt mai fericit, când îţi pot fi de folos (Zamfir POP, 1953 - 2035)

April Fools Day countdown banner

Cetăţean profesionist

Jurnalist amator

incurabil visător la o lume mai bună, mai dreaptă, mai curată, ... mai umană

Victorie a la Pirus

July 29, 2010 4 Comments

Cine a fost Pirus şi de ce i-a rămas în istorie victoria, nu este greu de aflat. Mai ales că, de la inventarea wikipediei, nici măcar nu trebuie să te ridici de pe scaun, să mergi şi să cauţi în bibliotecă, apoi, să răsfoieşti, … Acum, dai click aici şi afli!

Cu ceva ani în urmă, fiind membru în conducerea unui sindicat, am primit o mică atingere peste cap de la un director. L-am dat în judecată. Ceilalţi doi directori, care fuseseră de faţă (unul chiar a sărit de la locul lui şi l-a prins în braţe pe agresor ca să-l potolească!), nu au avut nici o jenă să mintă la Judecătorie. Chiar dacă juraseră pe Biblie că vor spune numai adevărul! Ca urmare, “reclamaţia mea nu s-a confirmat”!

Mulţi m-au întrebat, după aceea, ce am câştigat? Nimic! La prima vedere. La o analiză a urmărilor, exact ce mi-am dorit: tovarăşul Domn Director nu s-a mai atins de nimeni. Înaintea procesului pierdut de mine, îi bătea pe cei mai tineri, în spatele halei, ca şi cum i-ar fi fost copii sau … argaţi! Eu, asta urmărisem prin proces: să îl fac să nu mai bată pe nimeni!

Tovarăşul Domn Director a avut o victorie asupra mea! Cu care nu s-a putut lăuda, De care nu s-a putut bucura. Câştigase procesul. Dar … Pierduse posibilitatea de a-şi mai satisface orgoliul bătând subalternii! Câştigase a la Pirus!

Am făcut o reclamaţie la APC:

Nu pentru sunt rău. Doar pentru că am cumpărat joi o pâine care expira vineri (deci, aş fi avut obligaţia, de vreme ce am fost fraier şi am cumpărat-o, să mă grăbesc cu mâncatul!) şi am deschis punga, luni: un simplu morman de mucegai. Am depus reclamaţia nr. 150 la APC şi am crezut că … peste vreo cincizeci de zile voi primi răspuns că “este normal, de vreme ce expirase”! Punem pariu?! Pe vremuri, după şapte zile, muiam pâinea în lapte şi o mâncam pe post de pesmet! Între timp, s-a retehnologizat fabricarea pâinii!


Pentru că nu am avut dreptate, am primit răspunsul IMEDIAT (nu după 36 de zile, ca data trecută, când am avut dreptate! şi când am fost minţit că s-ar fi rezolvat problema!):

Bănuiesc că, în acest moment, Consiliera cu protecţia consumatorului din Primărie (nicidecum a celor de pe stradă, din magazine, …) savurează o bucată de pâine oferită de Viceprimar. Pe merit, pentru că … l-a pus cu botu’ pe labe pe reclamagiu! Nici nu s-a uscat cerneala de pe faxul cu reclamaţia, că i-a şi trimis răspunsul: Nu puteţi reclama proasta calitate a pâinii produsă de Roland pentru că nu aveţi dovada! Pâinea care a mucegăit, avea termenul de garanţie expirat de peste 48 de ore! Poate, în acest moment, rotundu’ ăla care le-a explicat copiilor că dacă sunt cuminţi pot ajunge viceprimari, iar, dacă nu sunt cuminţi ajung pletoşi şi bărboşi, ca Zamfir (am avut – atunci – puterea să tac şi să nu-l fac de rahat în faţa copiilor! nici acum nu am alt scop decât să îmbunătăţească, măcar puţin, calitatea pâinii!), este fericit. Nu mă deranjează! Ce mă deranjează (şi acesta ar fi motiv real de sinucidere!) este proasta calitate a pâinii “multicereale” produsă de firma lui.

Nu pot să cumpăr doar o pâine. Pentru mine, două pâini înseamnă raţia pentru patru zile. Nu vă mai spun că, în mod repetat, dacă nu mă grăbesc, dacă ajung să-mi caut pâinea după amiază, nu mai găsesc. Deci, patru zile nu mai sunt nevoit să suport avatarurile legate de ritualul cumpărării pâinii. Dar, în mod repetat, în ziua marcată ca ultimă zi din cadrul termenului de garanţie, am fost nevoit să arunc, jumătate sau sfert de pâine la gunoi. Pentru că atunci când am îndrăznit să mănânc o felie de pâine cu pete vezui în interior, mi-a fost rău. Pentru asta, l-am iertat! Dar, am dat o astfel de felie de pâine, de calitate Roland, Prietenului meu şi … nu pot să iert pe nimeni care îi face rău Prietenului meu!

Nici că, în mod repetat, la magazinul firmei, aştept să-şi termine vânzătoarea ceea ce are de făcut (şi face temeinic, indiferent dacă e vorba de întocmit hârţogărie ori de vorbit la telefon!), nici că, în dreptul etichetei cu “pâine multicereale” este orice. Dacă aştept să servească persoanele de dinaintea mea, aflu că am stat degeaba: aia din dreptul etichetei, nu-i multicereale! Doar, e pusă acolo pentru … fentarea clienţilor!

Care este legătura cu povestea de la început? Faptul că firma reclamată de mine a repurtat o victorie! O victorie … a la Pirus! Pentru că, acum ştie că la prima situaţie anormală a pâinii, poate avea parte de o nouă reclamaţie. Şi nu va mai fi una neîntemeiată! Dar, pe mine nu mă interesează nici să iau banii cuiva, nici să-şi ia viaţa cineva, …

Scopul meu este ca pâinea să fie mai bună! Dacă se va întâmpla acest lucru, eu voi fi cel care am câştigat! În numele meu şi al celorlalţi … mâncători de pâine!

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Gânduri Zamfiriene, Viata ca o gluma

4 Comments → “Victorie a la Pirus”

  1. ZamPop 8 years ago  

    # rodi: Credeam că am explicat suficient de clar: nu mă interesează să dau în nimeni! Vreau numai ca pâinea să fie mai bună şi să nu mai apară prin el acele pete verzi, scârboase! Dacă celui care produce pâinea îi plac, să şi le păstreze pentru el!
    Azi am fost la un magazin Roland: 1. nu am putut cumpăra două pâini pentru că mai era numai una. 2. nu am putut cumpăra mezeluri pentru că mi-a fost jenă să deranjez vânzătoasrea care vorbea la telefon şi nu m-a observat. 3. am dat o bancnotă de 5 lei şi, când caseriţa a început litania: “Dana veţi mărunţi” … m-am scârbit de tot şi am plecat. I-am lăsat restul ca să crească profitul firmei!

  2. ZamPop 8 years ago  

    # Daurel: Chiar aş: bietul de el a plâns de necaz pentru că a câştigat!

  3. rodi 8 years ago  

    Si cum sa nu dai intrunul care face painea rea pe bani buni?

  4. Daurel 8 years ago  

    Deci asa-i cu Pirus…

Leave a Reply

ZOL - Zamfir On Line