Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage
Iubeşte-mă, atunci când o merit cel mai puţin, atunci am nevoie cel mai mult (proverb chinezesc) * Dacă ai privilegiul de a şti, ai şi obligaţia de a acţiona (Albert EINSTEIN, 1879 - 1955) * Viaţa asta-i bun pierdut, de n-o trăieşti cum ai fi vrut (George COŞBUC, 1866 - 1918) * Să vezi până departe este una, să mergi până departe este alta (Constantin Brâncuşi, 1876 – 1957) * Prefer să încerc ceva greu şi să nu reuşesc, decât să încerc să nu fac nimic şi să reuşesc (Robert Schuller, 1926 - ...) * Când moare Speranţa, rămâne Pasiunea (anonim) * Avem nevoie de oameni ce pot visa lucruri care nu exista (John F. Kennedy, 1917 - 1963) * Păsările care se nasc în cuşcă, au impresia că a zbura este o boală (Alejandro Jodorowski, 1929 - ...)

Sunt mai fericit, când îţi pot fi de folos (Zamfir POP, 1953 - 2035)

April Fools Day countdown banner

Cetăţean profesionist

Jurnalist amator

incurabil visător la o lume mai bună, mai dreaptă, mai curată, ... mai umană

(In)cultul colectivităţii

November 28, 2010 20 Comments

Am afirmat de mai multe ori că noi, românii, nu deţinem exerciţiul democratic al colectivităţii. Pentru mulţi, chiar pare un paradox: “cum, dacă democraţia îmi permite să fac ce vreau, de ce să renunţ la dreptul MEU pentru beneficiul colectivităţii? Da’, ce-s? Sclavul lor?“. Amintiţi-vă, de câte ori aţi auzit această replică!

EU sau NOI

Multora, le-am dat ca exemplu, o situaţie petrecută la canal. Eram, temporar, şef al formaţiei de lucru. Un coleg (nu i-am considerat nici o clipă subalterni!) mi-a cerut să-i permit să plece acasă pentru o săptămână. L-am refuzat, dar, l-am rugat să înţeleagă că nu se poate, acum, pentru că ar prejudicia formaţia. Având încredere în cuvântul meu – că îi voi da drumul atunci când se va putea – a acceptat să aştepte. După vreo zece zile, i-am dat drumul acasă, pentru două săptămâni (!), în condiţii în care nici el nu a pierdut (l-am putut ponta şi plăti ca … prezent la lucru în fiecare zi!) şi noi, ca formaţie, am ieşit în câştig, chiar din lipsa lui! Am făcut ce a fost mai bine, pentru fiecare dintre noi şi pentru colectivitate!

După Marea Aglomeraţie din Decembrie, ne-am încâinit (scuze, Ulise!). Fiecare vrem să fim primul (cinstit ori prin minciună, nu are importanţă), să câştigăm (mult, oricât, oricum, dar, să câştigăm, chiar dacă strămoşii ne-au învăţat că nu există câştig, fără pagubă!), să agonisim cât mai mult (peste necesar, peste decent, peste meritat), să îndesăm arginţii în sac (indiferent pe cine am trădat), …

De-aici, e plină lista evenimentelor de la ora 5 a tembelizoarelor. Dăm în cap fratelui, violăm bunica, ucidem mama copiilor, … Cu o râvnă, demnă de cauze mai drepte, mass-media abundă în astfel de relatări.

Chiar şi pe planul afacerilor, partenerii trebuie să se fure între ei. Ne consumăm energia, pândind ca celălalt să nu mă fure … mai mult decât îl fur eu! La nivelul politichiei, îşi trag preşul de sub picioare, unul, celuilalt. Acelaşi lucru îl găseşti şi în ONG-uri. Fie se ocupă numai de bunăstarea preşedintelui, fie sunt simple maşini de sifonat fonduri. Evident, la toate paliere menţionate în textul meu, să mă scuze cei care fac onoare palierului respectiv şi noţiunii de comunitate.

Nu ne putem aduna nici pentru binele comun. Aiuritorităţile fac drumul peste parc, pentru că nu este nimeni să se opună. Am fost acuzat de reavoinţă, şi când am spus că nu accept autostrada peste Durgău, şi când m-am opus ca sub fereastra liceului să fie staţia de alimentare cu benzină. Uite, ambele s-au putut face. Dar, în alte locaţii (a propos de derbedeii care susţină că nu aş fi făcut nimic în viaţă!)! Vocea comună, a celor păgubiţi de parc, se aude numai individual şi numai în crâşmă. Prea rar auzi despre un dascăl care face greva foamei, clamând nesimţirea cu care sunt terfeliţi de către un guvern incompetent. Care face mai puţin reduceri la sporurile nesimţite ori la indemnizaţiie pentru chiul.

Cu pluta pe Hades

Ei au spus că vor pluti pe Arieş. Prima măsură a fost să se coalizeze câţiva şi, profitând de tăcerea şi nepăsarea celorlalţi, să se scape de cei care pretindeau seriozitate. Nu au folosit la nimic mesajele de susţinere, care mi s-au transmis individual. La nivel de grup, şi-au dovedit puterea cei care doreau transformarea Blogmeet-ului CUA într-o dovadă a capacităţii manageriale personale, în interesul liniştii şi enei proprii. Nu le-a fost greu, pentru că am acceptat “autoexilarea” dorită de ei. În fond, ţelul meu fusese atins. Am creat comunitatea bloggerilor din CUA şi Blogmeet-ul CUA. Apoi, obligaţiile pe care mi le asumasem şi pentru care munceam din greu, îmi consumau din timp şi energie. Primum, vivere …

Ca urmare, grupul s-a subţiat tot mai mult. Activitatea pe blog a fost cvasi-inexistentă. Acum, sunt, unul sau doi, care postează. Restul … au uitat de multe de Blogovalul pe care doream să-l creez cu bloggerii din CUA. Erau, pe lista mea, vreo 70 de bloguri. Acum, … nu mai interesează pe nimeni bloggerii din CUA. Ei au grupul lor, cu activitatea lor.

Nu i-am găsit implicaţi în nimic în comunitate. Se ocupă de treburi mai înalte!? Treaba lor. Eu nu mai sunt în acea comunitate. Dar, bietul Zolty credea că mai e. Cu câtă amărăciune mi-a spus că plutiştii nu s-au implicat în nici un fel în campania de ajutorare, în care s-au implicat clujeni, turdeni, sibieni, hunedoreni, … Mai puţin colegii de plută! I-am spus să nu se mire dacă, la Primăvară, după consolidarea fundaţiei şi izoarea întregii case, vor veni doi dintre ei, vor freca vreo zece minute mătura, fotografiindu-se între ei!, după care vei afla că fondurile au fost colectate de ei, că ei ţi-au renovat casa, că ei ţi-au adus acasă lemnele, internetul, … Iartă-i, Zolty! Au alte treburi mai importante de făcut. Vobra piţiponacei: lucrurile se fac respectând o scară a priorităţilor. Îţi vine şi ţie rândul, da’, nu acuma, când ai nevoie!

De ce pe Hades?

Pentru că de “ziua morţilor” a apărut un blog fantomă. Care copiază unul dintre blogurile mele, cu nesimţirea caracteristica celui curajos care semnează anonim. Oricine are dreptul să comită un pamflet. Dar, a uza de nume şi de fotografie, a copia din textele blogului, a face totul ca părând a fi expresia celui căruia i-ai furat elementele enumareate anterior, nu mai frizează doar lipsa de minim bun simţ, ci, chiar, penalul.

De ce suspectez că autorii sunt de pe plută? După felul în care au ajuns să pută! Chiar dacă imaginea din antetul blogului este ideea mea, am renunţat chiar şi de a mai comenta pe acel blog, pentru că, în spirit democratic, evident, comentariile mele nu au apărut, nici când am sesizat nereguli, nici când i-am lăudat! A propos de derbedeii supăraţi că nu aprob comentariile cu atacuri suburbane la persoană, pe blogurile mele. Se pare că puta sunt chiar mai mulţi pe-acolo. Pentru că de-acolo s-a diseminat link-ul cu blogul-fantomă. De-acolo provine şi singurul comentariu semnat. “Domnişoara” Pipo, cea care se vomita în antetul blogului personal (cu delicateţe feminină!) scrie un comentariu penibil, nesusţinut cu argumente, că nu e la modă. Ca răzbunare pentru că i-am atras atenţia că mitocănia nu-i stă bine? Ori pentru că am plecat de la vernisajul expoziţiei sale de fotografii? Nu discut despre calitatea fotografiilor din expoziţie (pe de-o parte, la început, nu reuşim numai capodopere! pe de-ata, de fapt, nici după aceea! iar, gusturile nu se discută!), dar, când i-am cerut o declaraţie pentru blog, m-a refuzat, explicându-mi că lucrurile se fac respectând o scară a priorităţilor. În acea clipă, artista avea ceva mult mai important de făcut: să-şi pupăcească colegele de care se despărţise de două ore! De-acord, dar, mi-am revizuit şi eu lista de priorităţi şi … am plecat să mănânc, pentru că sărisem peste amiază, ca să pot fi prezent la vernisaj. De-aceea, au rămas să se laude între ei, pe plută!

Culmea e că indiciile pe care le deţin merg mai mult spre Florin, decât spre Cristian. Cristian a fost tare jicnit de faptul că i-am cerut să nu-şi bage nasul în treburile de care mă ocup eu. Florin fiind un fel mâţă. Blând, nevoie mare. El nu supără pe nimeni. Despre orice îl întrebi, părerea lui personală este că … este de-acord. Poate că a dorit să dovedească că e capabil să zgârie?! Treaba lui, dar, … nu-mi place. Sau e doar pe post de … fraier-şef, manevrat de alţii, din umbră?! Treaba lui, dar, … nu-mi place. Dacă încerc să caut qui prodest, îi mai am pe listă pe Oana – cea care nu-şi numără amanţii ei, ci, trecerile mele pe la frizer! şi pe Mihai – ca cavaler săritor să spele onoarea, neatinsă de mine, a Oanei! Fin pisălog, respectivul nu poate înţelege că pe mine nu mă interesează, absolut deloc, dacă sau câţi amanţi are cineva, ci, să nu se lege cu nesimţire de pleata sau barba mea ori de alte lucruri care nu privesc, nici măcar pe cei cu nume de rege. Cine nu mă poate accepta, aşa cum sunt, nu are nici o oprelişte în a-şi vedea de drum!

Per total, au reuşit o treabă murdarăvezi comentariile care s-au postat la articolul Mare ţi-i grădina cu nemernici, Doamne!

Erata: Se pare că am probleme cu tasta “l”; am făcut multe corecturi, dar, pot să mai fie erori care mi-au scăpat. Scuze! Nici chiar eu nu sunt perfect!

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Viata ca o gluma

20 Comments → “(In)cultul colectivităţii”

  1. ZamPop 6 years ago  

    # Teo Negura: Mă bucur că ai gustat jocul meu de cuvinte! Păi, dacă eşti din satul lui Vodă …, să n-ai parte de necazuri, să fii disperat că toţi au. numai tu nu ai!

  2. Teo Negura 6 years ago  

    Aoleu, Zamfir, faine cuvinte, m-am si distrat putin cu jocul tau de cuvinte, vizavi de numele meu. Dar e din Basarabia, exista acolo un sat numit Vadul lui Voda, si pe-acolo e plin de Negura… :)
    O zi frumoasa!

  3. ZamPop 6 years ago  

    # Daurel: Jucând hora (dez)unirii tocmai de ziua unirii, să nu călcăm în picioare speranţa.

  4. ZamPop 6 years ago  

    # Teo Negura După cele scrise, ar trebui să-ţi schimb numele în “Teo Senin”. Nici vorbă de negură.
    Îţi mulţumesc pentru apreciere. Acesta este unul din riscurile democraţiei şi internetrului: sub umbrela anonimatului, orice derbedeu poate guiţa.
    Vorba unui tânăr (nesimţit, evident!): nu se mai poartă bunul simţ!

  5. Daurel 6 years ago  

    Este o tema potrivita; dezUNIREA este cuvantul ocolit azi cu abilitate.
    Ramane speranta, chiar daca nu abuzam zilnic de acest cuvant; avand un suflet in grija, in intretinere, nu ne putem preface ca nu tragem nadejde de bine, de mai bine…
    Sa aveti bucurii !

  6. Teo Negura 6 years ago  

    Salutare, Zamfir, imi pare tare rau ca ai patit asa ceva, mie mi s-a intamplat de curand o alta chestie urata: pe un blog care ma loveste nejustificat, doar pentru motivul ca nu i-am impartasit parerea si nu m-am alaturat demersului abject de a discredita printr-un fals plagiat pe cineva, ei bine, pe acel blog, la un post in acre sunt facut harcea-parcea, am avut surpriza sa descopar cun comentariu chipurile postat de mine, cu un limbaj ce nu ma caracterizeaza.
    Cu alte cuvinte, trisorul a uzat de numele si de fotografia mea de gravatar, postand in numele meu si atragandu-mi oprobriul public. Nu i-am cerut sa posteze un print screen cu IP-ul de la care a primit acel comentariu pentru ca probabil ii apartine si stiu ca n-o va face niciodata.
    Vroiam sa spun ca de multe ori, astfel de oameni merita ignorati cu desavarsire, chiar daca in prima instanta poti avea sentimentul ca tu ai de pierdut. Nu e chiar asa. Lumea isi va da seama pana la urma cine minte si adevarul va iesi la iveala…
    Cu pretuire, Teo.

  7. ZamPop 6 years ago  

    # cristian: Nu înţeleg de ce te tot dezvinovăţeşti. Vorbele au greutate numai dacă au suportul faptelor.
    Eu te-am anunţat, deja, referitor la acţiunea din Primăvară!
    Zolty a fost colegul vostru.
    Ceea ce fac eu pentru el, nu are nici o legătură cu voi: eu îl consider Prieten şi dovedesc prin faptele mele. De fapt, poate nu vei crede, dar, nici unul dintre cei care au participat la acţiune nu a fost anunţat!
    Eu fac ce cred eu că este bine. Tu faci ce vrei tu. Aşa cum ţi-am mai spus, tu nu eşti grupul.
    Hai, să ne oprim din această discuţie inutilă. Următoarele comentarii pe această temă ţi le voi aproba, dar, nu voi mai răspunde la ele. Sper că îmi dai voie să fac ce cred eu că este mai bine!

  8. cristian 6 years ago  

    Pe mine personal ma poti anunta, numai daca vrei (sunt sigur ca nu o sa ma anunti).
    Problema cu mesajele de pe acel blog, nu este problema mea pentru ca nu am acces la contul de administrator, doar doi oameni au acces la acel cont.

    Eu unul nu consider ca am preluat ceva, sunt sigur ca au preluat alti care vor sa faca ceva, dar se pare ca nu prea au succes. Iar eu ma invart pintre ei pentru ca imi place sa cunosc lume nou, mai ales daca sunt din Turda sau din apropiere.

  9. ZamPop 6 years ago  

    # cristian: Repet: nu am şters intenţionat acel mesaj. Şi, chiar dacă aş fi făcut-o intenţionat, care ar fi fost problema? Pe blogul vostru select, aţi şters toate comentariile mele. Şi când v-am arătat erori şi când v-am lăudat!
    Evident că nu eşti obligat să … Dar, aţi preluat blogosfera din CUA şi, ar fi fost frumos să ştiţi ce se întâmplă cu colegul vostru! Omisiunea nu vă face prea mare cinste, oricum o explicaţi.
    Eu nu v-am anunţat, tocmai ca să nu vă “jicnesc” iarăşi cu “pretenţiile” mele.
    Nu vă faceţi probleme: dacă voi nu aţi avut timp de el, au avut timp colegii lui din Cluj Napoca, Sibiu, Hunedoare, precum şi din alte părţi!
    Nu o mai lua aşa de personal. Este vorba de colectivitatea pe care am vrut să o creez şi m-aţi “autoexilat” ca să puteţi lucra mai bine! Cum? Se vede! Nu trebuie eu să vă calific. Faptele voastre vă (des)califică! Dacă o colectivitate nu se ridică să-l ajute pe semenul lor, …
    Evident că ai dreptate! Te anunţ că, la Primăvară, campania Leaţ duit, Zolty! continuă! Nici atunci nu vă voi anunţa!

  10. ZamPop 6 years ago  

    # Iulia Mihai: Nici mie nu-mi pare bine, dar, nu poţi face ceva bun, cinstit, fără a fi scuipat de nemernici.

  11. cristian 6 years ago  

    Zamfir multumesc pentru ca ai sters acel mesaj si nu l-ai lasat sa il citeasca si Zolty.
    Si cred ca am dreptate cu “nu sunt obligat ca citesc zeci de bloguri din tara” asa cum o fac alti.

    Sti foarte bine ca am dreptate cand spuns/scriu ca am fost anuntat de campania pentru Zolty doar dupa ce sa terminat.

  12. Iulia Mihai 6 years ago  

    Îmi pare rău că ți se întâmplă asta… Multă lume rea…

  13. ZamPop 6 years ago  

    # Cristian: Am primit un mesaj de la Cristian. A sosit în “Spam” şi, din greşeală, în loc să-l trec la comentarii bune, l-am şters. Nu este mare pagubă pentru că reiterează aceleaşi chestii: Ei, bloggerii plutişti, nu aveau de unde să ştie de situaţia lui Zolty şi nici despre faptul că zeci de bloggeri din ţară au putut afla de campania de ajutorare. Nici o problemă. Doar că Zolty nu înţelege acest lucru. El credea că e cu voi. Habar n-avea că voi nu aveţi timp de el.
    Deci, să plutiţi sănătoşi pe apele Hadesului. Pardon: ale Arieşului!
    Iată că am răspuns şi mesajului şters al lui Cristian!

  14. ZamPop 6 years ago  

    # Mihai: Ajută-mă să-mi clarific nişte lucruri despre care vorbeşti, fără ca eu să le înţeleg:
    1. unde şi când te iau la mişto?
    2. de unde ştii tu că eu ţi-aş purta pică?
    3. de unde atâta “dragă”? Ai greşit adresa?! Nu mie voiai să-mi scrii?!
    Nu ai de ce să-ţi ceri scuze pentru că nu mă poţi jigni, pentru că am trecut de faza aceasta!

    Acum, doar, constat încercarea, fără a mă mai simţi jignit de cineva! Citez: “viata are multe lucruri mult mai urate sau frumoase, mult mai importante decat o mica jignire”, iar, energiile mi le canalizez spre lucruri muuuult mai frumoase sau, măcar, mai importante!
    Însă, îţi atrag atenţia că nu-mi poţi pretinde sau impune, ce să cred, ce să-mi amintesc, ce să scriu, … pentru că nu mai fac parte din gaşca voastră! Te-am cunoscut, mi-ai explicat de ce eşti în stare, m-am retras ca să nu te deranjez, …
    Deci, scuză-mă: nu ştiu despre ce vorbeşti! Aştept să mă lămureşti! Aici ori pe e-mail, la alegerea ta!
    Daca zici “draga Zamfir”, ma iei la misto … aşa cum zici!

  15. Mihai 6 years ago  

    Daca zic draga Zamfir, ma iei la misto…ok! Sa stii ca viata are multe lucruri mult mai urate sau frumoase, mult mai importante decat o mica suparare! Nu inteleg inca de ce mai porti pica pe mine! Daca vrei, uite, public, aici te rog sa ma scuzi daca te-am jignit cu ceva! Singurul lucru pe care nu-l suport si de care ti-am atras atentia este sa nu ne jignim reciproc…. vad ca pana la urma doar asta a ramas intre noi….pacat…

  16. ZamPop 6 years ago  

    # zoltybogata: Ai citit pe blogul fantomă, cum se laudă ei că eu nu am făcut nimic în viaţă!
    Jmekerii habar n-au că în ’81 am creat o comunitate a colecţionarilor turdeni (CECOLTUR era al transilvănenilor, dar, nu se permitea aşa ceva!), prin ’84 eram vicepreşedinte al Clubului naţional al colecţionarilor (singurul nebucureştean din conducere!), în ’88 o alta a filumeniştilor români, pe care am afiliat-o la Societatea engleză!, apoi, mai încoace, o comunitate a … bloggerilor din CUA! Că am avut expoziţii, la Turda, Cluj Napoca, Bistriţa,Bucureşti, … Dacă stau şi mă gândesc, am făcut foarte multe … pentru alţii!
    Nu le-am atras atenţia pentru că ştiam că, în loc de răspuns serios, se vor cacarisi pe ei, ca de-obicei. Dar, am confirmări, că li s-a sugerat de către alţi plutişti. Şi tot au făcut oreille sourde, ca francezul!
    Dă-le pace! Tu să fii sănătos, ca să ne poţi fotografia şi la Primăvară, când va avea loc repriza a doua!

  17. zoltybogata 6 years ago  

    ai mare dreptate si in legatura cu pluta, ai facut o treaba buna

Trackbacks For This Post

  1. polimedia.us/fain/ - 6 years ago

    Blog de blogger — Zamfir — -In-cultul colectivit—-ii…

    O drama internauta aparent foarte adinca, profunda, vasta!…

  2. Un viciu rar « Blogul lui Teo Negură - 6 years ago

    [...] Strumful, Teo, Theodora,Umograf, Vania, Virtual Kid, Vis si realitate,  World of Solitaire, Zamfir, Zamfir Turdeanu’ şi Ziarul de la [...]

  3. Zia®ul de la 5 » Blog Archive » De Întâi Decembrie - 6 years ago

    [...] invers: ea, România, ţine la noi şi ne acceptă aşa cum suntem: buni sau răi, urâţi ori frumoşi, bogaţi şi săraci, graşi sau slabi, culţi ori troglodiţi, tineri şi bătrâni, aproape [...]

Leave a Reply

ZOL - Zamfir On Line