Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage
Iubeşte-mă, atunci când o merit cel mai puţin, atunci am nevoie cel mai mult (proverb chinezesc) * Dacă ai privilegiul de a şti, ai şi obligaţia de a acţiona (Albert EINSTEIN, 1879 - 1955) * Viaţa asta-i bun pierdut, de n-o trăieşti cum ai fi vrut (George COŞBUC, 1866 - 1918) * Să vezi până departe este una, să mergi până departe este alta (Constantin Brâncuşi, 1876 – 1957) * Prefer să încerc ceva greu şi să nu reuşesc, decât să încerc să nu fac nimic şi să reuşesc (Robert Schuller, 1926 - ...) * Când moare Speranţa, rămâne Pasiunea (anonim) * Avem nevoie de oameni ce pot visa lucruri care nu exista (John F. Kennedy, 1917 - 1963) * Păsările care se nasc în cuşcă, au impresia că a zbura este o boală (Alejandro Jodorowski, 1929 - ...)

Sunt mai fericit, când îţi pot fi de folos (Zamfir POP, 1953 - 2035)

April Fools Day countdown banner

Cetăţean profesionist

Jurnalist amator

incurabil visător la o lume mai bună, mai dreaptă, mai curată, ... mai umană

Despăgubire pentru pământurile de la Noşlac

January 29, 2013 3 Comments

Disputa iscată de postarea mea Bietul Dr. Ioan Raţiu nu ştia, şi comentariul – stufos şi nervos – al lui Ioan Gheorghe Ratiu, m-a obligat şi am răspuns printr-o altă postare Existenţa unui român, nu se discută. Stilul meu, personal, nonconformist, mai acid – uneori (decât … mi se permite!), precum şi afirmaţiile din articol, l-au obligat pe partenerul meu de discuţie să reacţioneze. Am schimbat câteva e-mail-uri. La sfârşitul şirului, “mi-a permis” să le fac publice. I-am explicat că, în felul meu de a gândi, cel care aruncă anatema, are şi obligaţia de … mea culpa. A lăsat câteva zile, pentru o reflecţie mai adâncă, şi a postat un comentariu superlong. Prea lung pentru a nu-l transforma într-o postare. Comentată, chiar, ca să nu urmeze o alta, cu răspunsul meu. Îmi voi permite un dram de tehnoredactare, pentru a scoate în evidenţă unele aspecte.

Vă sugerez să citiţi cu atenţie, mai ales, pentru că urmaşul Dr. Ioan Raţiu vine şi cu pertinente clarificări la palierul istoric al discuţiei noastre. Nu pot să nu-i mulţumesc, din suflet, pentru aceasta.

Deci, zice Ioan Gheorghe Raţiu din Braşov:

Stimate domnule Zamfir Pop,

intamplarea face ca atunci cand am inceput sa va scriu aceste randuri erau semnalati doi „musafiri ai blogului” dumneavoastra, unul din Brasov, Romania (acesta sunt eu) si unul din London, United Kingdom (nu stiu cine este). Inseamna ca blogul dumneavoastra este interesant si este cercetat, aspect care ma bucura. Dashboard-ul blogului este destul de edificator. - Mulţumesc pentru aprecieri.

Departe de mine gandul de a incerca macar sa va influentez asupra unui anume punct de vedere referitor la tot ce inseamna numele Ratiu. - tare mă tem că, la câţi au încercat, fără să reuşească, …

Dar asa cum dumneavoastra va clamati dreptul democratic, direct, fara formalism, nonconformist: „Hai, române, să clarificăm o mică chestie, legată de democraţie: Fiecare are dreptul la opinie personală, chiar şi … greşită!”, dati-mi voie sa uzez si eu de acest drept, cu formalismul cuvenit insa si sa va raspund printr-o replica, dar nu polemica. - este minunat: replica aduce clarificare, pe când, polemica … nu mă interesează.

Rasfoind Internet-ul am vazut intamplator pe blogul dumneavoastra o postare din data de 19.01.2013 a unei fotografii din data de 06.01.2013 cu titlul „Bietul Dr. Ioan Raţiu nu ştia” si sub fotografie explicatia: „Bietul Dr. Ioan Raţiu nu ştia – că e de … Noşlac -”.
Stiind ca sunteti un „neconvenţional” interesant, am fost curios sa citesc si comentariile.
Fac aici o mica paranteza, al treilea Trackbacks Guido Cagnacci (19 ianuarie 1601 – 1663), pictor baroc italian « my heart to your heart → ianuarie 25th, 2013 → 08:21 este virusat, asa ma avertizeaza programul meu antivirus. S-ar putea ca si aceasta sa fie o explicatie la sesizarea mea ca link-ul cu raspunsul dumneavoastra s-a deschis asa de greu. - iarăşi, vă mulţumesc, şi pentru informaţiile din acest paragraf.

Revin la comentariu, primul este de fapt o intrebare semnata: „elly weiss, 24 ianuarie 2013: Ce vrea sa insemne acel “Noşlac”?”
Al doilea comentariu este raspunsul dumneavoastra la intrebarea de mai sus: „Zamfir POP, 24 ianuarie 2013: # elly weiss: Noşlac sau Nagylak pare a fi un domeniu stăpânit, cândva, de cineva care … poate, a fost strămoşul lui Raţiu. Nicolae Raţiu e în Anglia şi, pe-acolo, dă bine să-ţi construieşti un arbore genealogic mai stufos şi cu rădăcini cât mai adânci.”
Dati-mi voie sa ma abat putin de la conformismul declarat al replicii mele si sa va spun parerea personala. Atat intrebarea cat si rapunsul sunt intr-un fel „blonde”. – mulţumesc pentru laudă!

Daca intrebarea este aparent nevinovata, raspunsul dumneavoastra in prima parte este in consonanta cu intrebarea. In partea a doua insa, trebuie sa recunoasteti ca ati fost fara sa vreti (N.B.: eroare gravă: a fost cu intenţie, 100%!) putin malitios. E dreptul lui Nicolae Ratiu sa va raspunda, eu nu sunt purtator de cuvant si cu atat mai putin aparatorul lui. Oricum acest aspect nu poate face obiectul unei discutii intre noi doi, nici macar in particular. Il respect foarte mult. Putini filantropi in domeniul cultural mai gasesti in ziua de azi. - pe blogurile mele, este menţionat, în mod expres, că: “Blogul meu e pamflet … când nu scriu serios”; selecţia … rămâne la aprecierea cititorului; a fiecăruia!

Citind si recitind de mai multe ori stirea dumneavoastra si comentariile, am cautat si alte stiri postate de catre dumneavoastra in legatura cu familia Ratiu.
Din raspunsul dumneavoastra, recunosc faptul ca aveti o pana foarte buna pentru un jurnalist amator, asa cum afirmati (N.B.: am afirmat NUMAI că sunt “jurnalist amator”; prima parte a propoziţiei este a Domniei voastre! vă iert!). Am observat cat sunteti de preocupat sa nu treceti usor cu vederea peste niste aspecte care va displac. Bine faceti. Nu pentru ca sunt „foarte suparat”, cum afirmati, am scris comentariul meu.
Am intentionat sa aduc cateva lamuriri la cele mentionate de catre dumneavoastra si fara sa vreau am folosit chiar stilul dumneavoastra, lucru care am vazut ca v-a suparat. - este un alt drept democratic! al Domniei voastre şi al meu!

Asa cum v-am scris ieri intr-un e-mail, am intuit ca sunteti un om cu prezenta de spirit nativa. Din raspunsul dumneavoastra mi-am dat seama ca n-am nimerit bine (N.B.: una caldă peste una rece?! aşa se căleşte şi oţelul!).

Recunosc insa ca raspunsul dumneavoastra are un titlu foarte nimerit, „Existenta unui roman nu se discuta”. Merita sa fie retinut, intuitia mea se confirma. Cu acest titlu trebuia sa se termine totul, asa cum s-a intamplat in 1894 in sala Redutei din Cluj, cand Dr. Ioan Ratiu a rostit memorabila fraza: „Ceea ce se discută aici domnilor, este însăși existența poporului român. Existența unui popor însă nu se discută, ci se afirmă!”.
Afirmati ca ne cunoastem de la diferite manifestari publice ale familiei Ratiu, la Turda. Concret, din multiplele manifestari la care faceti trimitere, am fost impreuna la doar doua. Prima, pe 06.11.2010 cu prilejul comemorarii regretatului Prof. dr. Mircea Sabau la Liceul Mihai Viteazul, organizata de catre sotia si fiica acestuia. A doua, pe 28.07.2011 cu prilejul sfintirii pisaniei Bisericii Ratestilor din Turda Veche si a monumentelor ctitorilor si principalilor contributori din cimitirul bisericii, organizata de catre mine si sprijinit moral de catre regretatul Mircea Dimitrie Ratiu. - confirmaţi că ne-am întâlnit în cadrul unor evenimente de greutate pentru oraşul în care locuiesc.

In ceea ce priveste butada despre democratie la care faceti trimitere, aceasta nu apartine in niciun caz lui Victor Hugo si cu atat mai putin regretatului Ion Iancu Ratiu. Expresia: „Je ne suis pas d’accord avec ce que vous dites, mais je me battrai jusqu’à la mort pour que vous ayez le droit de le dire”, a fost atribuita lui Voltaire de catre scriitoarea britanica Evelyn Beatrice Hall in cartea biografica intitulata The Friends of Voltaire din anul 1906: “I disapprove of what you say, but I will defend to the death your right to say it.”
Sunt de parere ca substantivul „expresie = constructie concisa care exprima, de obicei in mod figurat, o idee”, in cazul de fata pentru ideea de democratie, este mai potrivit decat substantivul „butada = vorba spirituala cu subtext, de obicei ironic”. - errare humanum est! recunosc: termenul “butadă” a fost nefericit ales, într-un moment de … lapsus!

Expresia a fost folosita de-a lungul timpului frecvent de catre multi oameni politici, la noi se pare ca a fost rostita public, in limba romana, poate pentru prima data de catre Ion Iancu Ratiu. A facut o buna impresie, a prins si de atunci este destul de des folosita si la noi. - nihil sub sole novum, adică, mai e ceva nou sub Soare?!

In ceea ce priveste lamuririle aduse de catre dumneavoastra:
1. „a huli = a spune vorbe de ocara sau de batjocura la adresa cuiva, a ocari pe cineva; a vorbi de rau, a calomnia, a defaima.”
„a lua in deradere = a lua in ras pe cineva; a lua in bataie de joc pe cineva.”
In baza dreptului democratic invocat, va las pe dumneavoastra sa alegeti. - vag, m-aş putea încadra pe la “a lua in ras”.
2. Sunt de acord cu dumneavoastra, dar imi aduc aminte fara sa vreau de vechiul aforism: „fiecare pasare pe limba ei piere”. – mulţumesc pentru avertisment: probabil, vreţi să spuneţi că şi moartea mea va fi, tot, … un pamflet?!
3. De acord cu dumneavoastra, nu ati negat romanismul niciunui Ratiu.
In ceea ce priveste Noșlacul, localitatea apare pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. Se vad clar doua biserici, una fosta greco-catolica si una reformata, ambele exista si azi. Sunt in masura sa va explic in mod documentat multe aspecte in legatura cu istoricul familiei noastre. In functie de limba oficiala in Transilvania, numele familiei a fost scris Racz, Ratz, Rat si in cele din urma Ratiu. Aproape toate patronimele si toponimele au evoluat asemanator.

Name shown on the map Nume din hartă Administrative unit Unitate administrativă Romanian name Numele românesc  Hungarian name Numele unguresc German name Numele german Country today Ţara de astăzi Nagy Lak Fehér megye Noşlac Marosnagylak Grosshaus Romania - aici, ar fi fost foarte nimerit un link spre pagina web unde apare respectiva hartă

Pana ieri nu v-am scris niciodata vreun e-mail, cu atat mai putin sa va fi amenintat. – pentru informaţii, vă mulţumesc, din nou; pentru că nu ţin să transform discuţia într-un scandal, vă amintesc de promisiunile de la fiecare dintre întâlnirile noastre; dar, poate, … nu am reţinut eu bine ce am discutat, atunci, la un pahar de … vin şi de vorbă!

Sunt unul din membrii familiei Ratiu, in viata, care chiar am scris, am publicat si am contribuit cu modestele mele posibilitati in sensul nobilului dumneavoastra indemn: „mult mai important ar fi să facem ceva pentru … nepoţi.” - e drept, şi istoria este pentru nepoţi! eu mă refeream la activitatea “publică”, din Turda, a familiei Raţiu, ca instituţie; dar, aceasta este altă discuţie.

4. Afirmatia dumneavoastra este gratuita. Va rog sa mai cititi odata ceea ce am scris eu, asa cum bine ziceti „Sine ira et studio!”.
Nu v-am acuzat personal in niciun fel, asa cum va exprimati, precum ca ati afirmat sau macar ati fi avut intentia de a judeca vreunui Ratiu in istorie. Nici nu aveti cum. - nu cred că afirmaţii, precum cele din comentariul Domniei voastre (l-am citit, repetat, înainte de a răspunde!), care au aprins fitilul pentru această discuţie, … le-aş merita! am explicat de ce nu le accept!

Trimiterea mea a fost strict la istorie si la cei care au instrumentat Procesul Memorandumului, finalizat cu trimiterea semnatarilor in robie in temnitele unguresti.
5. Pentru detaliile la care va referiti puteti lua legatura direct cu cei in cauza, eu refuz orice amestec.
6. Nu v-a cerut nimeni nici o promisiune, numele Ratiu apartine domeniului public si poate fi folosit in toata lumea si de catre oricine pentru orice scop, fara nici o conditie, in cazul in care acestea nu sunt cerute de lege. - evident, că am fost, realmente, maliţios în acel punct! mă faceţi să repet ce spun, frecvent, unor persoane publice, oficiale, care mă apostrofează nefondat (este o modă!), după ce le aduc – prin argumente – în poziţia de a recunoaşte că am dreptate: vă mulţumesc pentru că îmi permiteţi să fac ceea ce …. am dreptul!?

Titlul nobiliar al familiei Ratiu din Turda a fost unul de „armalist”. In limba maghiara se numeste „lófőszékely”, in limba latina se numeste „primipilus armalis”, iar in limba romana pe scurt „armalist”. Clasele sociale ale epocii medievale in Transilvania, in ordinea importantei, pornind de la baza societatii erau:
- iobagi fara casa si fara pamant („pauperi” in limba latina, „nyomorult in limba maghiara)”;
- iobagi cu casa si fara pamant;
- iobagi cu casa si cu pamant („inquilini” in limba latina)
- oraseni;
- mercenari;
- primipili armalisti;
- toate celelalte titluri nobiliare, incepand de la cavaler si terminand cu principele sau cu regele.
Prezenta familiei in arealul Alba Iulia este semnalata de aproape 700 de ani, iar in zona Turda de peste 330 de ani. Este singura familie de nobili romani din Turda care nu a fost maghiarizata. Numai Dumnezeu stie cum a rezistat.
Vreau doar sa va reamintesc cateva din realizarile familiei Ratiu din Turda pe parcursul ultimilor 170 de ani: Biserica Ratestilor din Turda Veche, cladirile bisericii de pe str. Gheorghe Lazar, cele doua cimitire vechi din deal (greco-catolic si ortodox), Eforia Fondului Cultural al Bisericii Greco-Catolice din Turda Veche cu: prima scoala confesionala romaneasca din Turda Veche, piata centrala cu toate cladirile care o incadreaza inclusiv cu fostul Hotel Elisabeta, circa 30 Ha teren agricol cu diferite destinatii etc. Toate au fost construite pe terenuri cumparate si donate de familia Ratiu pentru Turdenii romani din banii membrilor familiei, in principal al lui Basiliu Ratiu si din banii obtinuti ca despagubire pentru pamanturile de la Noslac confiscate de catre principele Gheorghe Rakoczy II. Pot continua lista, care este destul lunga, dar o inchei cu terenurile donate de catre Eforie pentru edificarea frumoasei catedrale ortodoxe si pentru constructia fostei Scoali de Arte si Meserii.
Recent a fost reabilitata parcela din cimitir de catre regretatul Mircea Dimitrie Ratiu, au fost realizate trei monumente noi si au fost reabilitate cele vechi, a fost reasezata dupa 60 de ani pisania in biserica, toate din fonduri personale si din Fondul Maria Felicia Ratiu. La Blaj a fost ridicat un nou monument funerar in memoria lui Basiliu Ratiu si s-a amplasat o placa memoriala in holul fostului Seminar Diecesan, al carui Rector a fost timp de 15 ani. Regretatul Mircea Dimitrie Ratiu a revenit la Turda in anul 2007 in casa parintesca rascumparata in anul 2005. Ramura Ratestilor din Turda se va stinge treptat. Stiti foarte bine ca fara intelectuali istoria unei familii, oricat de mare este ea, se stinge ca o lumanare.- mă obligaţi, din nou, să vă mulţumesc pentru informaţiile furnizate; recunosc: astfel de “obligaţii” îmi fac, deosebită, plăcere!

Chiar daca aveti o usoara tendinta negativista, ochiul dumneavoastra critic si pana dumneavoastra ascutita exploreaza si consemneaza prompt si neincetat evenimentele din urbea Turzii. Va reamintesc faptul ca dupa desfiintarea de facto in anul 1848 a serbiei (in latina) sau a iobagiei(in maghiara), in Transilvania si-au pierdut valabilitatea si titlurile nobiliare, acestea au devenit mai mult onorifice pana in 1918, iar in 1948 au fost desfiintate complet. Orice trimitere la titlul nobiliar are trebui sa aiba scop exclusiv istoric. - lucrurile pozitive intră în latura normală a vieţii; sunt “negativist”, numai în măsura în care … doresc repararea părţilor ne-normale!; rog, clemenţă!

Afirm ca nu am participat la niciun proiect al CRD sau al FRD initiat in tara sau in strainatate. Nu ma amestecati in niciun fel in problemele celor doua institutii. - este o precizare binevenită, mai ales că, eu, nu v-am amestecat în nici un fel, nicăieri; simpla “coincidenţă” de nume v-ar putea amesteca.

Apreciez franchetea afirmatiei dumneavostra ca nu sunteti in niciun fel obligat sa laudati orice face familia mea. Banuiesc ca va referiti in general la familia Ratiu si nu a mea. Am totusi o intrebare, Dar sa criticati familia Ratiu, aveti vreo obligatie? Daca nu, totul este perfect, daca da, oricat de mica si nevinovata, atunci chiar ca nu este bine. - de ce trebuie, neapărat, să fiu apreciat dacă scriu “de bine” şi certat dacă scriu “de rău” despre familia Raţiu?! ca blogger (când am activat ca jurnalist, era alta situaţia!), eu scriu, întotdeauna, ceea ce gândesc, ceea ce-mi place ori ceea ce mă deranjează, neavând nici o obligaţie, aşa cum am precizat şi aţi confirmat!

Observ ca incet, incet ati ajuns cu logica in plan personal. Eu nici macar nu ma gandesc la asa ceva. Va revarsati nemultumirea asupra mea. Sincer cred ca ati gresit tinta. - eu am analizat ce a scris Domnia voastră; dacă aş fi comentat ce a scris Icsulescu, aş fi fost nemulţumit de … Icsulescu! logic, My dear Watson!

Va dau dreptate in ceea ce priveste estomparea vizuala si mediatica a statuii Dr. Ioan Ratiu, monument istoric. Am fost si am vazut-o asa cum o descrieti chiar in luna Decembrie a anului trecut. Domnul primar Stefanie si consiliul local ar putea rezolva problema. Poate nu stiti, dar domnul primar pe linie materna este descendent al familiei Ratiu (bunica dansului a fost Ratiu). Primaria administreaza piata centrala si toate constructiile aferente mai putin cladirea noua a fostei Eforii din Str. G. Lazar (unde a fost inainte de revolutie autogara) care a revenit bisericii.
Dr. Ioan Ratiu a fost cea mai mare personalitate de origine romana care s-a nascut in 1828 in Turda si a trait timp aici 64 de ani, pana in 1892 cand, chiar in seara zilei cand s-a intors de la Viena, casa i-a fost lapidata de catre sovinii unguri protejati de jandarmi. A fost nevoit sa-si traiasca ultimii 10 ani din viata in Sibiu, din care aproape 2 ani in temnitele unguresti. A revenit la Turda, in bronz, in anul 1930. A fost tras jos cu ajutorul unui tanc hothyst in 1944 de catre sovinii unguri, identificati, dar ramasi nepedepsiti, ca si cei din 1892. - de-acord, deci? mă bucur! chiar dacă, subiectul mă întristează; dar, nu vă faceţi probleme: municipalitatea îl tratează, similar, şi pe Crăişor! – semibezna în care se lăfăie eroul românilor, distonează cu felul în care este iluminată biserica catolică din spatele său!

Amestecati nefericit elemente propagandistice, aparent populare si le canalizati aproape imperceptibil, pentru ca nu scrieti clar, catre ONG-ul familiei Ratiu si a celor care-l conduc. Nu va opreste nimeni sa scrieti despre ceea ce afirmati ca stiti, facand aluzie la ceva negativ. - evident că sursa nemulţumirii mele este, în principal, activitatea ONG-ului; se pare că aceste nemulţumiri ale mele, prezentate public, de vreo zece ani încoace, să fi fost şi motivul pentru care, cu ceva ani în urmă, de la Londra, s-a trimis mesajul : “Atenţie, Zamfir nu este de-al nostru” – dacă zvonul auzit de mine este real (cunoaşteţi legătura, indisolubilă, dintre fum şi … foc!).

Eu v-am perceput pana acum ca o persoana (blogger) orientat pozitiv. In ceea ce priveste comentariul meu, atat de tare ati fost deranjat incat ati devenit vizibil negativist. – îmi recunosc limitele: nu sunt capabil … să cad pe spate de plăcere, la acuze nemeritate (în parte, aţi confirmat realitatea acestui epitet!); dacă asta înseamnă a fi negativist …

Sugestia dumneavoastra ca sa aplic „fără ură și părtinire, simțăminte față de care sunt străin = sine ira et studio, quorum causas procul habeo” la ceea ce postati dumneavoastra, este corecta si o aplic si pentru alte scrieri fara deosebire, nu numai la cele in care se „exprima opiniile mele personale”, pleonasmul va apartine. - corect: trebuia o virgulă, pe-acolo! deci: “opiniile mele, personale”! aşa, pleonasmul se transformă într-o simplă subliniere, …; mă văd obligat să vă acuz: trataţi academic, opinii exprimate pe un blog personal (vă semnalez şi acest, alt, pleonasm!)!

„Exprimarea uneori glumeata, cu nuanta de pamflet, voit sugubeata”, formulata de catre dumneavoastra, aparent cordiala si impartiala, va poate salva exprimarea, dar convorbitorul poate percepe o doza de superioritate, in masura sa afecteze credibilitatea demersului. - este dreptul oricăruia dintre cititorii mei de a se apleca asupra fondului, ori asupra formei, exprimării mele;orientarea pozitivă, pe care mi-o sugeraţi, nu cred că exclude listarea nemulţumirilor.

Sunt la rezonanta cu dumneavoastra in ceea ce priveste „beneficiul democratic al prezumptiei de seriozitate”. - MULŢUMESC!

Cu acelasi respect, Ratiu, I.G. – iată, punctul asupra căruia suntem în deplin acord!

Mulţumesc şi menţionez: chiar dacă am exagerat – nepermis?! – nota glumeaţă din postarea care a aprins fitilul, nu am avut intenţia decât de a încerca să răscolesc tăciunii pentru a mai face ceva fum … lămuritor! Dacă aţi citit cele două postări, consecutive celei iniţiale, v-aţi îmbogăţit cu multe informaţii despre istoria Răţeştilor şi a noastră, a turdenilor, a poporului român.

Cu  respect, Domnule Ratiu, I.G.

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Gânduri Zamfiriene

3 Comments → “Despăgubire pentru pământurile de la Noşlac”

  1. ZamPop 6 years ago  

    # Petre Rusu: Prima întrebare este strict pentru braşovean. A doua, şi eu m-am întrebat, de mai multe ori. Că nu ştiu “de cine am voie să mă leg”, este de notorietate. Dar, mă bucur că-ţi place cum scriu. Tot e ceva …

  2. Petre Rusu 6 years ago  

    De ce nu foloseşte diacritice?
    De ce se foloseşte termenul “catedrală” pentru biserica ortodoxă din centrul Turzii? CATEDRÁLĂ, catedrale, s. f. Biserică (mare) în care serviciul religios este oficiat, de obicei, de un (arhi)episcop. – Din fr. [église] cathédrale, lat. cathedralis. Sursa: DEX ’98 (1998). Când a avut Turda episcop?
    Când te ceartă, când te laudă. Vezi, Zamfire, dacă nu şti de cine să te legi şi de cine nu ai voie?
    Mie îmi place cum scrii. Şi ca tematică şi ca pană ascuţită, cum recunoaşte şi dl. Raţiu.

Trackbacks For This Post

  1. Despăgubire pentru pământurile de la Noşlac | Stiri Bloggeri Din Romania - 6 years ago

    [...] the article here: Despăgubire pentru pământurile de la Noşlac This entry was posted in Uncategorized and tagged a huli, a-unui-rom, curăţire, democratic, [...]

Leave a Reply

ZOL - Zamfir On Line